Este uimitor cât de repede și subtil se schimbă ideile oamenilor într-o perioadă scurtă de timp. Acum ești roșu, o zi mai târziu ești alb și deja îți aperi noile idei și credințe cu o vigoare reînnoită, crezând sincer în ele.
Este curios, dar acest lucru se întâmplă nu numai cu o anumită persoană, dar se poate întâmpla cu statul. Câmpul informațional mondial a fost întotdeauna segmentat, așa s-a întâmplat (și a risipit visele multora despre prăbușirea virtuală a granițelor) și fiecare segment al acestui câmp avea propriile legi vocale și non-vocale. Undeva mai moale, undeva mai dur. Și ca orice teritoriu (deși virtual) care există într-o zonă mare, astfel de segmente se ciocnesc, atrăgând tot mai mulți oameni și state în conflict, atât în lumea virtuală, cât și în cea reală.
Deci, acum, în domeniul războiului informațional, s-a dezvoltat o situație interesantă (dar logică). Statele Unite, în dorința lor de a purta cuvântul libertății și democrației, au luat în serios companiile cheie care au acces la informații private. O întreagă galaxie de companii, precum Facebook, Google, Yahoo, Microsoft, Apple, Twitter, principalul stat democratic al planetei forțează să dezvăluie date private despre utilizatorii rețelelor sociale din propria țară.
Și aceasta este de fapt în același timp în care a apărut povestea PRISM, un sistem guvernamental care oferă acces la toate informațiile stocate pe serverele celor mai mari companii de internet: Apple, Microsoft, Google, Facebook, Skype, Yahoo, PalTalk și AOL. Programul a devenit cunoscut printr-o scurgere din partea Agenției Naționale de Securitate. Edward Snowden, un programator de computer în vârstă de 29 de ani, care a lucrat în departamentul tehnic, a dezvăluit zeci de diapozitive de prezentare PRISM.
Aceste informații au sugerat că sistemul este utilizat ca una dintre principalele surse de informații de informații. De șase ani, ANS colectează continuu o cantitate uriașă de date, cum ar fi corespondența, fotografiile, mișcarea în spațiu, audio și video și alte documente. Prima companie care a colaborat cu PRISM a fost Microsoft; Apple s-a alăturat acum doar un an, la cinci ani de la lansare. Și ceea ce te înfiorează nu este modul în care au reacționat companiile (deși unele nu și-au pierdut inima, dar încearcă, deși timid, să-și apere drepturile și drepturile utilizatorilor lor), ci amploarea războiului informațional care se desfășoară.
Cu toate acestea, nu este totul - pe 18 iunie, Asociația Națională a Procurorilor Generali ai Americii și-a anunțat intenția de a convoca conducerea Google pentru interogare... pentru interogare cu privire la acuzațiile companiei de promovare a spălării drogurilor și a traficului de persoane. Mulți, desigur, pot pune o întrebare complet logică - cineva nu a înnebunit și nu este o glumă? Cu toate acestea, nu, nimeni nu a luat-o razna și gluma, dacă a fost, s-a dovedit a fi foarte nereușită și a sunat din gura Katerinei Cortez Masto, procurorul general al Nevada.
Am primit pentru nuci și Megaupload. Petabytes de informații stocate pe schimbător și confiscate de guvernul SUA au fost recent distruse iremediabil - acest lucru a fost anunțat pe Twitter de către Kim Dotcom. Cu toate acestea, Megaupload a pierdut nu numai informații, ci și o sumă destul de substanțială - 42 de milioane de dolari, pe care Departamentul de Justiție al SUA a refuzat să le returneze la cererea avocaților.
De cealaltă parte a baricadelor, răspunsul nu a întârziat să apară - Uniunea Europeană a inițiat o anchetă asupra supravegherii SUA a cetățenilor Uniunii în cadrul programului PRISM.
„Caut clarificări și clarificări cu privire la programul PRISM și alte programe americane care caută și colectează date, precum și legile care permit implementarea unor astfel de programe” - acest text a fost trimis de Vivienne Reding, șefa Comisiei Europene pentru Drepturile Omului și Justiție Procurorul General al SUA.
În plus, pirații europeni au devenit mai activi - partidele din Marea Britanie, Catalonia, Suedia, Estonia, Republica Cehă, Slovenia și o serie de alte țări europene, cu sprijinul partidului pirat Florida (SUA), au inițiat campania AntiPRISM care vizează combaterea supravegherii utilizatorilor pe internet. Ca parte a campaniei, membrii partidului au solicitat Uniunii Europene să creeze o comisie care va determina toate capacitățile, sursele și informațiile PRISM urmărite în cadrul programului, precum și gradul de încălcare a legislației europene.